Când sufletul vorbeste, ai suficientă putere să-l asculţi?

Trăim într-o societate în care iubirea stă frumos aranjată pe rafturile magazinelor scumpe, iar “te iubesc” a devenit atât de ieftin şi comun încât e spus chiar şi după un one-night stand  in locul unui ”la revedere,nu o sa ne mai vedem niciodata”. Majoritatea şi-a batut joc şi îşi bate joc în continuare de dragostea asta, iar minoritatea e compusă din câteva cupluri care incă se mai iubesc sincer şi oameni singuri care încă mai cred într-o schimbare privindu-le. Aşa că, scuză-mă pentru că mi am luat măsuri de precauţie bazate pe multă nepăsare pentru a mă feri de oameni care caută în dex semnificaţia cuvântului dragoste. Judecă-mă pentru ce am devenit. Eu măcar nu îmi voi bate joc niciodată de oamenii care mă vor iubi, ci doar mă voi păzi de cei care se prefac că ar fi capabili să o facă vreodată. Atunci când realizezi cât valorezi, eşti conştient de ceea ce meriţi şi nu te mulţumeşti cu mai puţin. Comportă-te cu oamenii după cum se comportă ei cu tine, nu după cum ai vrea tu să se comporte pentru că în ziua de azi puţini mai sunt cei care iau în considerare proverbul ”ce tie nu iti place, altuia nu-i face”.

 Mă intreb, oare tu te vei schimba vreodată ? Nu cred ..prea te-ai supus mereu majorităţii…

Urăsc dorul

Urăsc dorul. 
Cu toată inima mea, eu urăsc dorul. Ştiu că sună banal, ştiu cât de banal sună. 
Dar urăsc dorul şi tot ce aduce cu el. 
Ce mai vrea de la mine? Ce mai vor gândurile cu tine de la mine? Ce mai vrei tu de la mine? 
Ţi-ai lăsat, parşiv, demonii în mine. 
Ce mai vrea dorul să fac şi să dau? Câte lacrimi mai vor gândurile cu tine să mai vărs? Ce mai vrei tu, demon, de la mine? 
Mă doare capul, ochii, inima, sufletul şi până şi spiritul. Se învârt toate, hipnotizate, în jurul dorului de tine.
Iar tu? 
Tu razi hapsân, cu gura până la urechi. Te bucuri de show-ul asta superb.
De cum îmi plâng nopţile şi zilele, de cum binele tău e răul meu, de cum toate mă macină şi…doar tu mă poţi salva.
Da, doar tu. Tu, demon, tu. De ce doar tu?
De ce nu o pot face singură? O fi că încă îmi ai inima? Sau poate şi doar o bucată din ea?
Şi, Doamne, ce-aş mai vrea să te urăsc. Cu toată inima aş făce-o. Dar…mă gândesc la ochii tăi şi plâng, mă gândesc la buzele tale şi mă ia dorul, mă gândesc la nopţile petrecute făcând dragoste şi mă topesc de durere.
Iar tu?
Tu eşti fericit, demone. Eşti fericit cu noua-ţi iubire, eşti fericit cu tristeţea mea.
Ce-ţi pasă ţie? Că doar…
Doar…
Cine sunt eu pentru tine?
Nimeni...

Dacă azi ...

        Dacă azi ar fi ultima dată când pe buze mi-ar ieși cuvântul ”noi”, spune-mi, ce ai vrea să auzi? 
Cât te-am iubit? sau dacă te mai iubesc? Cât m-ai rănit, cât te-am rănit sau dacă e ceva care să regret?
        Dacă azi ar fi ultima dată când m-ai putea atinge ca și cum aș fi încă a ta, spune-mi, ai fi însetat după trupul meu sau dornic să-mi mângâi, pentru ultima oară, sufletul? 
         Dacă azi ar fi ultima dată când m-ai vedea, ai avea curaj să faci, să spui, să mă privești așa cum n-ai avut curajul niciodată?

         Nu mai avem nimic unul pentru celălalt. Nimic de dat, nimic de luat. Doar de uitat. Am transformat prea repede iubirea, din ceva special, într-un trecut banal ...

          Ne privim ca doi străini care, necunoscându-se, nu pot schimba nicio vorbă. Te privesc și nu mai regăsesc nimic din acel bărbat pe care odată l-am iubit...

          Nu-ți va fi dor de felul în care te privea? De ochii ei care, fără cuvinte, îți vorbeau despre iubire, încredere și „ ești sufletul meu”? N-o să-ți lipsească acel zâmbet pe care doar prezența ta putea să i-l pună pe buze? N-o să-ți lipsească ea, fata pe care ai iubit-o cândva, dar pe care ai transformat-o în ceva ce nu mai poți iubi?

        O vei întâlni întâmplător și, luptând cu sufletul tău, îi vei spune ”Îmi doream să rămâi aceeași pe care o cunoșteam..”  Și atunci când o vei vrea înapoi , când vei dori din nou să fie doar a ta , să-ți amintești când i-ai spus   să încerce un drum fără tine .. 
Într-o zi, îți va fi dor de ceea ce a fost și vei urî ființa aceea cu privirea goală în care ai transformat-o. Iar altcineva va învăța s-o iubească.. din nou ..

”Cel mai mare laș este acel bărbat care trezește sentimente de iubire într-o femeie pe care nu are nici cea mai mică intenție să o iubească.”

Nu primul conteaza, ci ultimul

 Cred că pentru a fi fericit trebuie să ai mereu puterea de a o lua de la zero.
           Să te îndrăgostești de fiecare dată fără frică. Să te lași curtată, admirată, iubită, planșă, detestată. Asta e jocul fascinant al dragostei care te face să te simți vie.
           Mă gândesc că multe dintre deciziile unei fete țin și de educația primită acasă. Dacă părinții o să-ți repete că primul trebuie să fie și ultimul, până la urmă așa o să crezi și tu. Nu vreau să condamn această idee.            Numai că mama mi-a zis că nu primul contează, ci ULTIMUL..

Regrete

 Și spuneai că n-ai regrete..că nu își au niciun rost.. Și din nou te mințeai.. Chiar nu ai niciun regret? 

           Îți aprinzi o țigară și privești cum arde, privești cum se împrăștie fumul în aer. Așa ai crezut, că nu ai regrete. Dar parcă, privind cum încet încet țigara se micșorează, fumul dispare iar la final rămâne doar scrum, îți dai seama de ceva. N-ai apucat să tragi suficient, așa că s-a stins. N-ai apucat să faci ce trebuia, așa că ai pierdut. Ai lăsat totul în voia sorții. N-ai fost atentă când ai greșit, când ai plecat, când ai uitat. Abia acum simți că lipsește ceva. Dar nu știi ce. Paharele se golesc, țigările se sting. Atât ți-a rămas. De ce? Nici tu nu știi.
          Ai vrea să te întorci, poate cu un an în urmă, poate cu mai puțin, poate ..nici nu știi când ai vrea să te întorci. Dar știi un lucru. Vrei să iei totul de la capăt, sau nu, să lași totul în urmă, să închizi pentru totdeauna capitolul ăsta, capitolul în care fața cea bleagă pierde tot ce avea.. și..să începi un altul, un capitol în care aceeași fața găsește puterea de a-și reconstrui lumea, de a pune cărămidă peste cărămidă și de a-și forma propriul castel, plin de vise împlinite, plin de persoane dragi și răsunând a veselie. Și vrei să închizi cu un lacăt imens cufărul cu frică, tristețe, dezamăgire, ură. Să-l închizi bine, așa încât niciodată să nu se mai deschidă. Acum vor există doar zâmbete, curaj, iubire. Și ai găsit un lucru pe care vrei să-l păstrezi. Era micuț, ascuns în fum, departe de tot. Poftă de viață. Abia acum observi, e un diamant prețios care strălucește, și cu cât zâmbești mai mult, cu atât prinde culori cât mai vii, mai intense, și parcă, dintr-un lucru atât de micuț, acum strălucirea lui a umplut toată încăperea. Abia acum că ai închis cufărul îți dai seama de ce nu ai văzut diamantul până acum. Nici nu puteai. Era înconjurat de mult prea multe lucruri urâte.

                   Ei, ce zici? E mai bine acum? Da, cu siguranță e mai bine. Acum ai găsit motivul pentru care să păstrezi totul plin de culoare. Și anumea€¦ TU! Da, tu. Nu trebuie să faci toate astea pentru nimeni, ci doar pentru tine. Și ai să vezi că dacă TU nu îți pierzi niciodată pofta de viață, o să ai puterea să păstrezi și persoanele dragi lângă tine. Altfel, dacă vei alege să trăiești alături deschizând cufărul cel urât, vei ajunge să pierzi tot, absolut tot, chiar și acele persoane pe care credeai că nu le poți pierde niciodată. 

A doua șansă

 Probabil că am să rămân doar acea nebună pentru el, așa cum și el o să rămână mereu doar acel bărbat pentru mine. 

  

 Și într-un final, mereu o să regretăm doar acele șanse pe care nu le-am oferit unui om și acele șanse pe care nu le-am fructificat când ne-au fost oferite în dar ! 

  Am înțeles că unii nu merită o a doua șansă, nu merită să fie iertați, nu merită să-i mai iubești după ce te rănesc. N-ai de unde să știi dacă cel care îți cere iertare merită să fie iertat sau nu. Când un om regretă sau cel puțin spune că regretă ceea ce a făcut, face promisiuni pe care le crezi, dar uneori ele sunt deșarte.

  Când acorzi cuiva o a doua șansă, de fapt încerci să răscolești în tine, în supărările și principiile tale ce încep cu „niciodată” și să găsești puteri să ierți.

      Cu toții avem povești pe care nu le vom spune niciodată. Cred că fiecare dintre noi caută pe cineva să iubească ! Atunci când crezi în lucrurile bune, ele chiar se întâmplă. 

      Uităm acele clipe când în fiecare zi zâmbeam fără motiv, când rădeam din orice și oricum fără să ținem cont că cineva anume e lângă noi sau nu. 

       Spunem că suntem mulțumiți. Spunem că uneori suntem fericiți atunci când nu știm cum arată altă fericire.  

            Cred cu tărie că unul dintre cele mai frumoase sentimente pe care un om poate să-l trăiască este acel sentiment când privește la zâmbetul de pe chipul omului de lângă el și știe că acel zâmbet e doar din €"vina” lui. 

Incredere

Uneori e mai bine sa te opresti. E mai bine sa nu-ti mai faci griji ca trebuie sa o iei iar de la capat. E mai bine sa nu-ti mai faci griji sub nici o forma pentru cineva. E mai bine sa nu te mai intrebi “de ce?” sau “de ce nu?”. E mai bine sa ai incredere doar in tine. Nu in cel de langa tine sau in acel om pe care il doresti langa tine. Ai incredere doar in tine ca lucrurile au sa mearga bine. Ai incredere ca lucrurile au sa-si gaseasca o cale prin care sa se aseze asa cum trebuie. Si chiar daca nu e calea la care te gandesti, calea pe care ai planuit-o de atata timp, ai sa intelegi ca nu esti singur in lupta asta. Ai sa intelegi ca pe acel drum, acel lucru minunat, o sa ajunga in viata ta atunci cand nici nu mai poti visa. Ai sa intelegi ca rabdarea este darul nemuritorilor. Ai sa intelegi ca toate aceste episoade pe care le traiesti in fiecare zi sunt menite sa te aduca exact acolo unde trebuie sa ajungi. Nu in alta parte. Nu in alt loc. Acolo! Exact acolo!

Acum am sa-ti spun un secret: niciodata nu e prea tarziu sa incerci, sa lupti, sa iti doresti!

Marti,24 iunie 2014

Într-un singur an s-au întamplat multe. Au venit şi au plecat multe sentimente şi persoane..Te-ai schimbat tu,s-au schimbat cei dragi. Cei pe care îi iubeai au devenit simple cunoştiinţe,iar simpli străini au devenit totul. Aşa e cursul vieţii, ce e azi..poate disparea mâine. Aşa ca profită de fiecare zi,pentru că e unică! Carpe Diem ! Remember ?

Nisipul din clepsidra se scurge,iar oamenii vin si pleaca asemeni autobuzului ce trece din statie in statie. Indiferent cate autobuze au stationat in statia ta, mereu va fi unul diferit de toate. Acel barbat care iti aduce un suras in coltul gurii, doar cand ii auzi numele. Il simti inainte de a-l vedea, il auzi inainte de a vorbi. Timpul nu mai reprezinta o coordonata, pentru ca oricum s-au scurs numeroase zile, de cand ne cunoastem, si am impresia ca il stiu de-o viata. Si am impresia bine!  

 Multi si multe s-au perindat prin viata amandurora, insa pentru el, nici una nu i-a fost si iubita, si amanta, si sora, si mama, asa cum i-a fost ea. Cauta in mai multe femei ceea ce avea ea de oferit  si e nevoie de mai multe pentru a intregi una singura.  Pentru el si-a dat jos masca ce o purta, si a invatat ca orgoliul nu tine de cald. Isi aminteste cum disparea si aparea in viata lui, asa cum luna se ascunde dupa soare…Si nu o facea din lipsa de iubire, nici din rautate, ci din impulsivitate.A trecut mult timp, multe etape, dar ei tot isi zambesc cand se intalnesc la un colt de strada, tot isi amintesc momentele frumoase…dar totul s-a transformat intr-un carbune ce arde mocnit in cenusa respectului...

 Uneori ești rănit, iar alte ori rănești tu. Nu faci toate acestea pentru că îți dorești, dar așa e în dragoste: pierde cine numără! Și știi de ce? Pentru că nu există dragoste ce are numere, scuze sau regrete! Există doar bucurie că ai fost acolo, că ai simțit acel sentiment, că pentru o clipă sau mai multe chiar ai fost fericit! Să știi că o întrebare nu vine niciodată singură. Ea vine mereu însoțită de o poveste. Poate că uneori acea poveste nu e cea mai fericită poveste din lume, însă mereu acea poveste este menită să ne facă să învățăm ceva din ea, din acea întrebare și din acel răspuns! 

Mereu m-am întrebat : "Oare ce ți-aș putea spune dacă ai fi în fața mea acum ? " . Și culmea , că am fost față în față de multe ori ...și am stat unul lipit de altul ... și nu ne-am zis nimic ... au fost doar câteva priviri și zâmbete furate .... atât.Mereu ți-am spus ce simt pentru tine ,iar ca răspuns am primit doar un " păi ... sincer .. NU ȘTIU " ...Ce aș putea să înțeleg din asta ? Vroiam doar să aud ceva clar ... dar tu mi-ai zis că nu știi ce simți și asta m-a făcut să fiu și mai confuză.
    Și știi ce ? Nu-mi mai amintesc de momentele în care m-ai dezamăgit , ci doar de momentele în care mi-ai umplut inima de fericire. Nu-mi mai amintesc de toate lacrimile pe care mi le-ai provocat , dar am să-mi amintesc mereu de momentele în care m-ai făcut să râd cu toată ființa mea.Nu-mi mai amintesc de câte ori mi-ai lipsit ... și încă îmi lipsești . Și chiar nu-mi mai amintesc răceala și indiferența privirilor tale, dar nu voi uita niciodată privirile cu care m-ai făcut să mă simt cea mai frumoasă , cea mai iubită femeie din lume. Nu-mi mai amintesc imperfecțiunile tale , dar nu voi uita niciodată că TU  ai fost perfect pentru mine. A. , chiar nu-mi mai amintesc nopțile în care n-am putut dormi, dar îmi voi aminti mereu dimineața în care mi-ai zis că mă iubești.

Remember ?

 Oricine te poate învăța ceva anume, așa că fă ceea ce te face cu adevărat fericit. Fă toate acele lucruri pe care nu le-ai făcut până azi, fă ceva ce să te mulțumească pe tine și nu pe cei din jurul tău. Ai pasiunea în sânge, ai cuvintele în suflet, și mai mult de atata€,ai iubirea în cuget. Oare ai nevoie de mai mult? Eu nu cred că ai nevoie de mai mult. Și da, înlocuim oameni. Asta facem. Căutăm în omul de lângă noi ceea ce nu am găsit la acel om pe care l-am lăsat în urmă! Adesea ne încăpățânăm să ținem lângă noi oameni pe care îi iubim, dar care nu ne iubesc. Ne încăpățânăm foarte tare să rămânem acolo, lângă acel om, până realizăm că de fapt avem mult mai multe opțiuni în viață și că orice am alege noi să facem, ei deja s-au hotărât ce au să facă și când au să facă! Până la urmă asta e viața: sumă tuturor alegerilor și deciziilor pe care le-am luat, cu sau fără voia noastră. Acum ai de ales: stai sau pleci? Te rog însă să nu uiți un lucru niciodată. Se spune că cel mai ușor lucru este să pleci. Eu zic că cel mai greu lucru este să pleci, pentru că nu oricine poate spune că iubește atunci când nu iubește și nu oricine poate spune că nu iubește atunci când iubește! 

Ne-am întâlnit prea devreme sau poate prea târziu, nu știu. Cert este că nu ne-am întâlnit la momentul potrivit pentru că, dacă ar fi fost momentul nostru, acum am fi fost fericiți.  Și crede-mă  A. , dacă ar fi să dau timpul înapoi , l-aș da până în clipa când m-ai sărutat în stația de autobuz, pentru prima oară. Azi , se împlinește 1 an de atunci , de când te-am cunoscut , de când m-am îndrăgostit.  

 Dar viața merge înainte cu toate că sunt unele iubiri care rămân neîmplinite.
 Zâmbesc, deoarece cândva tu mi-ai repus zâmbetul pe buze și chiar dacă nu mai ești aici să-l întreții cu iubirea ta, îl păstrez ca amintirea iubirii cu a cărei intensitate îmi invadai sufletul.
 Te țin aici, strâns la piept; îți îmbrățișez amintirea ca și cum te îmbrățișam pe tine, cel care erai atât de perfect pentru mine.
Încerc să fac amintirea să dăinuie și sper să reușesc, chiar dacă pe tine nu am reușit să te fac să rămâi ...

Dacă vreodată ai să citești asta , vreau doar să știi că mi-e dor de tine în fiecare zi , te văd în orice băiat care se aproprie de mine , le zic la toți că nu vreau să te văd , când defapt eu abia aștept . Nu știu ce mi-ai făcut ... nu pot explica în cuvinte ... ești în mintea și în inima mea ... și să știi ... mereu te voi iubi orice s-ar întâmpla! 

-  A.

Iert,dar nu uit

“Iert, dar nu uit” – astea sunt cuvintele amare pe care ni le spunem după fiecare trântă pe care o luăm, convinşi că neuitarea inseamnă maturitate şi că dacă aruncăm la îngrămădeală în traistă toate relele care ni s-au făcut şi le purtam cu noi la fiecare pas în lume, atunci nimeni nu are cum să ne mai atingă vreodată. 
 Asta ne spunem, convinşi că nu am pus nimic la suflet, ci doar am adăugat încă o lecţie învăţată din cartea vieţii, fără să ne dăm seama că strângem în inima noastră atâtea vechituri, încât într-o zi n-o să mai putem deschide uşa să poftim pe cineva acolo. 
 Oare ierţi cu adevărat, dacă nu poţi să uiţi? 
    Cum poţi să spui că ai iertat, dacă nu eşti în stare să te mai uiţi la omul acela ca înainte, dacă duci cu tine neuitarea la fel cum un deţinut poartă un lanţ cu bilă, condamnat să nu se mişte niciodată din loc?         Şi de ce ai spera la un nou început când ştii că lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel?
 E ciudat să te întâlneşti cu cei care au făcut parte din viaţa ta la un moment dat şi să îi priveşti acum ca pe străini. 
Te întrebi când şi de ce, încerci să-ţi dai seama cum s-a ajuns aici şi ce ai fi putut face altfel. 
Chiar poţi să ierţi, dacă nu uiţi? 
Şi mai ales, eşti un om rău pentru că nu poţi să uiţi? 
[Good night ! <3] 

Justificare ?!

Esti intrebat “de ce?”….si ai vrea sa raspunzi, dar nu stii, nu ai habar ce te indeamna sa te porti asa, ce te face sa fii trist cand altii rad in jurul tau, ce te face sa razi cand altii sunt tristi in jurul tau...

Si te feresti sa recunosti ca nu ai un motiv anume, tot ce stii este ca toate astea vin din interiorul tau...pentru ca asa simti, pentru ca vrei ramai sincer fata de tine, chiar daca asta te face sa pari un prost...chiar daca asta inseamna sa nu te inteleaga ceilalti.Tu ai vrea o justificare....ei ar vrea o justificare...dar ea nu exista...simti...si atat... Si daca te sperie sa nu ai un raspuns...da-ti seama ca nici nu este necesar unul, tu stii si e de ajuns...asta SIMTI !

            Chiar...stii de cate ori ti-a venit sa tipi si n-ai facut-o? De cate ori ti-a venit sa alergi si-ai stat pe loc? de cate ori ai vrut sa plangi si imediat ai schitat un zambet?...de cate ori n-ai zis ca n-o sa mai faci, dar ai facut-o din nou?...de cate ori n-ai zis ca azi ii spui tot si ai ales sa nu-i mai spui nimic?...si toate astea pentru ca nu stiai cum sa te justifici apoi, cand de fapt nici nu e nevoie...

Deci...alunga-ti teama de a parea un nebun..teama de critici...teama de regrete si nu mai cauta sa te justifici, nu ai de ce...ai facut, faci si vei face doar ceea ce simti, iar asta e tot ce conteaza. Vrei justificare cand te intrebi sau esti intrebat “de ce” ? afla ca nu ai una...va trebui sa te multumesti cu ceea ce iti rasuna in gand si incerci sa ignori crezand ca o sinceritate ca asta te-ar face sa pari egoist...dar nu e asa, e pur si simplu curajul de a sta singur... cu tine insuti si sa fii multumit ca nu ti-ai tradat propriul suflet.

Ce inseamna fericirea pentru tine ?

Fericire e atunci cand ai langa tine o persoana care te iubeste si care stii sigur ca nu va pleca de langa tine. Dar si mai mare fericire e atunci cand iubesti acea persoana.

Alexandru

Despre persoanele cu numele de Alexandru se spune că sunt  sociabile, independente, optimiste, joviale şi îndrăgostite de libertate. Sunt firi energice, distinse, seducătoare, înzestrate chiar cu o anumită carisma. Mereu cu zâmbetul pe buze, Alexandru se face repede remarcat şi îndrăgit. Îi place să comunice şi apreciază în mod deosebit activităţile în echipă. Tandru, sensibil şi generos, Alexandru încearcă să fie mereu pe placul celor din jur.

Nu stiu ce se intampla,dar numele asta a facut,face si va face parte din viata mea. Prietenele mele deja cand le spun :" Am vorbit cu Alex !" ... ele intreaba : "Care Alex?!" :)) Trebuie mereu sa le specific care anume si mi se pare funny chestia asta. :)) Da,am o problema cu numele asta...parca sunt blestemata :)) !

 Totusi e un nume frumos ! :) Pentru mine inseamna mult ... amintiri,emotii,iubire,fericire ... <3 si cu toate astea ... slabiciunea mea cea mai mare are un nume ... si un zambet atat de frumos ! :) 

Femeia din viata ta ...

Am gasit recent ,pe un blog , un articol care imi place foarte mult ...poate ca pentru ca ma regasesc il el. :)
Este intitulat "cel mai frumos gen de femeie " ... scris de http://www.bloguluotrava.ro/

"Intalnesti la un moment dat in viata ta o femeie de genul asta. Habar nu am cum sa o cataloghez. Este o femeie sensibila, normala, nu iti pica fata pe jos cand o vezi, nu iti iese aparent cu nimic in evidenta la prima vedere. Nu este o frumusete care sa te tampeasca, care sa rupa ceva in tine de la prima vedere. Este ceva mult mai tare. Are o privire blanda, patrunzatoare, este o femeia care are multa afectiune si care nu se sfieste sa o impartaseasca cu tine, pur si simplu, natural, fara sa isi puna semne de indoiala, fara sa se gandeasca ca ea ofera prea mult.

Este o femeie calda, delicata, completa din multe puncte de vedere. O femeie care te completeaza prin simpla prezenta, o femeie care face exact de trebuie sa faca fix in momentul in care trebuie sa faca. O femeie care o sa actioneze exact asa cum ai vrea tu sa actioneze, o femeie care te va lasa cu gura cascata in clipa in care o sa faca un gest simplu. Un gest care o sa iti placa la nebunie, care o sa te marcheze, prin simplitate si inocenta, prin frumusete si naturalete.

Este femeia pe care vrei sa o descoperi in fiecare zi, vrei sa mai te imbogatesti cu putin din bogatia ei. Este genul de femei care cand ai patit ceva, ai o problema,o sa te priveasca fix in ochi,  o sa te mangaie delicat pe fata si o sa iti spuna ca atata vreme cat sunteti amandoi..orice problema se poate rezolva. Este genul de femeie care te pune peganduri..si asta e de bine. Te face sa te gandesti ca esti un om fericit. Ca ea te-a ales, ca esti al ei, ca toti au pierdut razboiul asta si ca tu esti singurul care l-a castigat. Este femeia langa care iti faci ganduri, planuri, femeia langa care poti sa visezi, femeia langa care poti sa plangi, sa te impresioneze ceva si sa arati asta.

Femeie pe care vrei sa o strangi de mana pe strada, femeia langa care vrei sa si dormi nu doar sa te culci, este femeia aia cu care diminetile friguroase ti se par calde, femeia cu care vrei sa stai toata ziua in pat, doar sa o vezi acolo, cu tine…doar voi, voi doi. E femeia cu care nu vrei sa pari altceva decat ceea ce esti, nu vrei sa o impresionezi prin ceea ce nu esti…ii spui franc in fata cine esti, ce vrei, cum vrei…este femeia langa care esti gol si atunci cand esti imbracat. Este femeia care te intelege, care te mangaie si iti spune o vorba buna, din suflet. Nu vrea sa fii zmeul zmeilor, nu vrea sa te dai leu, nu vrea sa o arzi Rambo. Ea te vrea fix asa cum esti. Ala de care s-a indragostit ea.

Femeia asta stie sa gestioneze perfect o relatie. Stie ca nu esti doar al ei, stie ca ai prieteni, ca vrei sa iesi cu ei, intelege ca nu mergi cu ea in locul X doar pentru ca nu iti place acolo si nu vrei sa ii strici seara. este intelegatoare si are incredere in tine.iti da o sigurata pe care nicio alta femeie nu o da. Nu asteapta de la tine chestii pe care nu poti sa le oferi. Nu vrea sa te bage in filmele ei care tie nu iti plac. Nu vrea sa faca din tine nimic altceva decat ceea ce esti. Femeia asta stie una si buna..ca trebuie totul sa fie natural, firesc. Te vrea fix asa cum esti.

Cu glumele tale cateodata proaste, cu carisma ta, cu imaturitatea ta. Te vrea asa alintat, cateodata nesigur, te vrea pentru umorul tau, pentru ca mereu esti optimist, mereu esti cu zambetul pe buze. Te vrea pentru ca esti timid, retras, te vrea pentru ca spui ca nu ai nevoie sa socializezi intr-o seara si ea chiar apreciaza asta si te lasa in pace, te vrea pentru copilariile din capul tau, te vrea pentru ca esti cu picioarele pe pamant, te vrea pentru ca ii oferi siguranta, maturitate. Te vrea pentru dragostea pe care o oferi, te vrea pentru stangaciile tale, pentru slabiciunile tale, pentru bunatatea ta.

Te vrea pentru ca esti altruist, te vrea pentru ca spui tampenii cateodata la care ea se amuza, te vrea pentru ca te superi aiurea pe o prostie, te vrea pentru ca ii dai un mesaj gol la cinci dimineata si asta inseamna ca te gandesti la ea. Femeia asta este cea care te face sa iti reconfigurezi traseul. Sa vezi unele lucruri la ea care sa iti placa enorm de mult si la care nu te gandeai niciodata. Si uite asa..ajungi in mijlocul patului cu aceasta femei si ai in coltul gurii un zambet tamp in timp ce ea se alinta in bratele tale si spune lucruri simple si frumoase. Este o treaba greu de expicat.

Femeia asta este un pachet minunat. Adica este o combinatie letala. O combinatie frumoasa. Cea mai frumoasa. Femeile aste sunt un palat care la interior arata la fel de bine ca la exterior. Nu este nimic lasat de izbeliste. Totul este asezat cu grija la locul lui. Este un univers in care vrei sa ajungi si nu iti doresti sa mai iesi. Este o usa pe care odata ce ai intrat vrei sa o inchizi cu o mie de zavoare. Sa nu intre nimeni si nici tu sa nu mai iesi de acolo. "

© Copywrite

 http://www.bloguluotrava.ro/cel-mai-frumos-gen-de-femeie/?fb_action_ids=622132574518675&fb_action_types=og.likes&fb_source=feed_opengraph&action_object_map=%7B%22622132574518675%22%3A335842983200823%7D&action_type_map=%7B%22622132574518675%22%3A%22og.likes%22%7D&action_ref_map=%5B%5D

Pai ... sincer nu stiu ...

Uneori esti ranit, iar alte ori ranesti tu. Nu faci toate acestea pentru ca iti doresti, dar asa e in dragoste: pierde cine numara! Si stii de ce? Pentru ca nu exista dragoste ce are numere, scuze sau regrete! Exista doar bucurie ca ai fost acolo, ca ai simtit acel sentiment, ca pentru o clipa sau mai multe chiar ai fost fericit! Sa stii ca o intrebare nu vine niciodata singura. Ea vine mereu insotita de o poveste. Poate ca uneori acea poveste nu e cea mai fericita poveste din lume, insa mereu acea poveste este menita sa ne faca sa invatam ceva din ea, din acea intrebare si din acel raspuns!

Povestile astea nu sunt despre printese si printi. Sunt despre oameni ca tine si ca mine. E despre noi, cei care uneori uitam cine suntem, ce facem si cum zambim. E despre cei care nu se dau batuti la primul obstacol intalnit in cale. Si vezi tu, fericirea aia mult dorita uneori o primim de la acei oameni la care ne asteptam cel mai putin!

Oricine te poate invata ceva anume, asa ca fa ceea ce te face cu adevarat fericit. Fa toate acele lucruri pe care nu le-ai facut pana azi, fa ceva ce sa te multumeasca pe tine si nu pe cei din jurul tau. Ai pasiunea in sange, ai cuvintele in suflet, si mai mult de atat…ai iubirea in cuget. Oare ai nevoie de mai mult? Eu nu cred ca ai nevoie de mai mult. Si da, inlocuim oameni. Asta facem. Cautam in omul de langa noi ceea ce nu am gasit la acel om pe care l-am lasat in urma! Adesea ne incapatanam sa tinem langa noi oameni pe care ii iubim, dar care nu ne iubesc. Ne incapatanam foarte tare sa ramanem acolo, langa acel om, pana realizam ca de fapt avem mult mai multe optiuni in viata si ca orice am alege noi sa facem, ei deja s-au hotarat ce au sa faca si cand au sa faca! Pana la urma asta e viata: suma tuturor alegerilor si deciziilor pe care le-am luat, cu sau fara voia noastra. Acum ai de ales: stai sau pleci? Te rog insa sa nu uiti un lucru niciodata. Se spune ca cel mai usor lucru este sa pleci. Eu zic ca cel mai greu lucru este sa pleci, pentru ca nu oricine poate spune ca iubeste atunci cand nu iubeste si nu oricine poate spune ca nu iubeste atunci cand iubeste!

! Tu nu ştii să iubeşti, doar crezi că iubeşti! !

Mereu am luptat când am avut pentru ce lupta. Am riscat totul chiar și pentru cel mai mic motiv.
 Nu renunț niciodată la iubire fără luptă !
 Însă tu nici nu mi-ai dat de înțeles că ai vrea să lupt pentru tine...

! Tu nu ştii să iubeşti, doar crezi că iubeşti! ! 

Când ai pe cineva lânga tine 
Şi nu ştii să apreciezi
Realizezi ce greu ţi-e fără el abia când îl pierzi
Realizezi ce mult lipseşte acel cineva 
Care zi de zi zâmbea
Te iubea, dar nu-ţi spunea ..
Nu era greu să vorbească
Că te iubeşte să-ti spună 
Era greu să te privească-n ochi 
Şi să te ia de mână
Era greu când doar voi doi
Singuri eraţi faţă-n faţă 
Să-ţi spună că te iubeşte ..

că
 eşti femeia ce-o aşteaptă de-o viaţă ....

Am o singură intrebare : Să-mi ascult inima sau nu ... ?

Dorinta,atractie,pasiune ...

Sunt nopti pe care ai vrea sa le opresti pe loc. Ai vrea sa faci lucru acesta pentru ca acolo ti-ai ragasit o bucata din sufletul tau. Acolo, in acea noapte ti-ai gasit iar zambetul pe chip. Uneori ne agatam cu putere de un om si nu vrem sa ii dam drumul chiar daca nu avem ce cauta in viata lui. Ne agatam de orice cuvant al lui si incercam sa il facem real ca poate asa o sa ajungem in acel moment si noi cand o sa uitam pentru o secunda cine suntem si ce facem. Speram ca doar asa ziua de maine o sa arate mai bine, daca noi avem un tel, daca noi nu uitam sa iubim. Ne regasim in zeci si zeci de povesti, insa nu tot timpul gasim si ceea ce gasim. Uneori gasim doar…amintiri!

- Vreau sa dorm aici. Vreau sa dorm cu tine. Vreau sa dorm asa cum nu am mai dormit niciodata in viata mea. Nu stiu cum sau cand, insa stiu ca sunt acum aici si asta e tot ce conteaza pentru mine. Nu ma intelege gresit, insa e pentru prima data cand imi doresc sa dorm cu cineva, cand imi doresc sa adorm in bratele unui barbat pentru ca realitatea pe care el o prezinta si o reprezinta pentru mine inseamna mai mult decat orice alta fapta facuta in graba de oricine alt cineva. Am visat nopti la rand la acest moment. Am visat ca am sa ajung aici si am sa adorm pe vocea ta, in sunetul cuvintelor tale ce zi de zi imi rasuna tot mai adanc si mai puternic in mine. Esti drumul meu. Nu stiu de ce ai toate raspunsurile pe care eu le astept de atatia ani. Esti atat de bland, atat de bun…si totusi uneori citesc o tristete dura in ochii tai. Oare as putea sa fiu eu acea femeie care iti plange pe umar? Oare as putea sa fiu eu acea femeie care iti adoarme in brate si totusi iti insufleteste visele?

Se-ntampla uneori ca doi oameni aparent straini, sa se intalneasca intr-un anumit moment al vietii lor. Doar ei aleg ce fac mai departe: se iubesc si raman impreuna sau isi continua viata singuri pentru ca asteptarile lor de la dragoste sunt mult mai mari. Indiferent de alegerea lor, pentru mine un singur lucru este clar. Dorinta se poate transforma in atractie, atractia in pasiune, pasiunea in dragoste, dar niciodata invers!

Uneori e prea tarziu ...

Uneori e prea tarziu. E prea tarziu sa incerci. E prea tarziu sa spui acele cuvinte ce trebuiau spuse cu mult timp inainte. E prea tarziu sa crezi ca mai poti schimba ceva de acolo de unde eu am plecat de mult timp. Asa e cu oamenii buni. Pleaca pe neasteptate. Pleaca si nu mai privesc in urma lor. Si chiar daca ii doare, prefera sa taca, sa inghita in sec, insa sa mearga mai departe! Unii o cauta o viata intreaga si nu o gasesc. Altii o intalnesc in fiecare zi, insa nu o recunosc. Trec pe langa ea si ea trece pe langa ei ca doi straini. Asa e cu dragostea. Uneori castigi, insa de cele mai multe ori pierzi. Unii castiga, insa marea majoritate pierde aceasta lupta…! 
Si totusi cel mai bun a fost, este si o sa fie mereu acela care te iubeste!

TE IUBESC,dar .... Dar, TE IUBESC ....

"Te iubesc, dar nu sunt pregătit pentru un angajament serios.

Te iubesc, dar acum nu e momentul potrivit să fac schimbări drastice.

Te iubesc, dar nu am curajul să renunţ la tot pentru tine.

Te iubesc, dar am nevoie de timp de gândire.

Te iubesc, dar am cunoscut şi pe altcineva.

Te iubesc, dar sunt indecis şi nu ştiu ce să fac.

Te iubesc, dar nu te pot ierta.

Te iubesc, dar totul s-a întâmplat prea brusc şi vreau să-mi dau seama ce e cu mine.

Te iubesc, dar nu pot fi alături de tine.

Te iubesc, dar am un program foarte încărcat şi nu putem vorbi zilnic.

Te iubesc, dar există cineva în viaţa mea.

Te iubesc, dar nu-ţi arăt deocamdată prin fapte, pentru că nu e momentul potrivit. Doar îţi spun.

Te iubesc, dar distanţa e prea mare.

Te iubesc, dar îmi este frică.

Te iubesc, dar de fapt nu ştiu ce e iubirea cu adevărat. Pentru că dacă aş şti, aş cunoaşte că în te iubesc nu există DAR. Aş şti deja că atunci când iubesc, pot ierta totul, ştiu că te vreau pe tine, nu aş avea nevoie de timp, aş fi pregătit să fac schimbări, să-ţi demonstrez, să lupt pentru tine, să fiu raza ta de soare. Dacă te-aş iubi, nu aş lua în considerare varianta de a fi cu tine, ci AŞ ŞTI că vreau să fiu cu tine. Nu ar fi o variantă. La toate problemele şi încercările, aş răspunde cu “dar, te iubesc…” nu cu “te iubesc, dar…”.

I hope you understand

A trebuit să te desparți de ea ca să o înțelegi. Sau poate nici măcar acum nu o înțelegi cu-adevărat. Știi că ți-a spus încă de la început că este o persoană complicată. Ea a urât atât de mult oamenii complicați încât a devenit unul dintre ei pe parcursul timpului. Nu ai dat atenție spuselor ei. “Este doar o femeie în devenire, cum ar putea ea să mă rănească pe mine?” Credeai că vrea doar să te îndepărteze și asta te-a făcut să lupți mai îndârjit. Acum, când ai lăsat-o din nou singură, înțelegi că pentru ea singurătatea nu este o povară, ci mai degrabă o eliberare. Acum știi de ce a stat ea atâta vreme de una singură, înainte să te întâlnească. Fiindcă ea nu are nevoie de nimeni ca să fie fericită. Nu ai venit tu aducând fericirea în viața ei așa cum ți-a plăcut să crezi. Ea a fost fericită înainte de tine, a fost fericită în timp ce o iubeai și va fi fericită chiar dacă ai plecat. Te-a iubit. Au fost momente în care nu s-a iubit pe ea atât cât te-a iubit pe tine. Dar, chiar dacă a durut-o că ai plecat, nu i-ai luat fericirea. Tu ai lăsat o parte din sufletul tău în casa aia pe care o urăști atât de mult acum; ea și-a luat sufletul intact, exact cum ți l-a dăruit. Acum aproape că o urăști. Dacă n-ar fi dragostea asta atât de mare care nu-ți dă pace, cu siguranță că ai urî-o ca pe cel mai aprig dușman. În timp ce tu nu ai mai găsit puterea să zâmbești, ea e non-stop cu zâmbetul pe buze. Dacă n-ai cunoaște-o ai zice că nu i-a păsat câtuși de puțin că ai plecat și că nu ai de gând să te mai întorci. De fiecare dată când cineva o întreabă de tine, ea nu se întristează și nu se enervează așa cum o faci tu. Ea nu schimbă subiectul; vorbește despre tine și admite că te-a iubit și că nu te poate urî. Nu spune niciodată că încă te iubește pentru că nu-i stă în fire. Dar dacă ai citi numai tot ce scrie despre tine, ți-ai da clar seama că nu a iubit pe nimeni niciodată la fel de mult și că este convinsă că nu te va uita cu ușurință. Dar asta nu înseamnă că are nevoie de tine ca să zâmbească. Și asta te enervează. Deși plânge și zice că vrea să te sune, dacă îi spui să o facă oricum nu te ascultă. Știe că poate suporta durerea și tocmai asta o face atât de puternică în ochii tuturor. Ție nu-ți pare puternică, îți pare lașă mai degrabă. Ai impresia că se joacă cu tine. Și iar îți amintești că, de fiecare dată când erai cu ea, nu o simțeai în întregime a ta. Nici măcar în orele în care făceați dragoste, nici când îți șoptea că te iubește, nici când te săruta așa cum numai ea știa. De parcă nu ți-ar fi aparținut. Acum ce se mai poate face ?