Scrisul, chiar si cea mai elementara forma, are puterea de a vindeca suflete.Daca reusesti sa bucuri un om, sa-i oferi un raspuns la una din miile de intrebari pe care le are, sa-i hranesti mintea, ei bine, atunci scopul tau este atins.
Stiu ca nu ti`a fost greu sa pleci, pentru
ca toti pasii tai, de atunci incoace`, m`au obosit pe mine.
Fraiere, ti`am simtit zambetele,
Ti`am
simtit respiratia pe umarul meu,
Ti`am
simtit mii de priviri, parul zburlit de dimineata,
tristetea, lacrimile de care nu spui nimanui,
ti`am
simtit lipsa si prezenta in mine.
Am
simtit de fiecare data cand ti se atingeau pleoapele,
fiecare fum care il trageai incet in piept,
in timp ce te incruntai, de fiecare data
cand ai obosit,
de
fiecare data cand te`ai saturat,
cand
te`ai ridicat din pat dimineata si ti`ai spus ca poti sa o faci si pe asta,
am
simtit mereu cand ai cazut si cand te`ai ridicat.
Am
simtit cand plecai mai departe de mine si te rupeai usor cu o privire dureros
de calda,
caci
tu nu te`ai uitat atunci cu indiferenta
la mine.
Am
simtit cand iti lipseam, cand ti se facea dor, cand m`ai iubit, si
stiu ca m`ai iubit in tot timpul asta,
poate m`ai iubit,dar acum mai stiu daca ma mai iubesti
si acum, simt, te simt distant,rece….
N`ai stiut, nu?...
..n`ai stiut ca undeva, zambeam cu fiecare
zambet de`al tau,
si mi
se rupea inima cu fiecare secunda in care iti lasai capul in jos si nu mai
aveai nimic de spus.
Stii de ce pe tine te`a durut mai putin
decat pe mine?
Timpul tau s`a masurat uneori in mine, iar eu
nu am plecat niciunde.
Timpul meu s`a masurat in noi – si noi nu am
mai avut timp….
*Dar am sa te iubesc in continuare, din
timpul meu, caci daca gresesc, vei fi cea mai frumoasa greseala a mea. Greseala
care a meritat. Fraiere. FRAIERE !
De ce te laşi amăgită de lucruri trecătoare? De ce cazi în plasa lui de fiecare dată? Ai uitat ultima dată când te-a făcut să suferi? Ai uitat că te-a trecut prin cele mai cumplite clipe? Şi totuşi…te întreb draga mea, de ce muşti momeala de fiecare dată când ţi se pune în faţă? Se spune că fetele sunt naive. Că poţi să le păcăleşti oricum şi oriunde. Şi…oricine. Nu zic că nu. Unele dintre noi suntem extrem de naive. Niciodată nu va înţelege cel din jurul tău de ce te mai apropii încă o dată de foc, după ce te-ai ars. E imposibil de înţeles. Dar cică inimii nu-i poţi dicta. Inimii nu.! Dar poţi gândi. Data viitoare când se foloseşte de tine şi apoi te aruncă aşa ca pe o cârpă, poţi să nu-i mai permiţi să se mai întâmple şi a doua oară. E ciudat cum ierţi, treci peste, iau greşeşte, din nou ierţi şi tot continui aşa. Unde îţi este stima de sine? Unde îţi este respectul? Tu nu ai nevoie de cineva care să te privească aşa ca pe un obiect şi doar atât. Tu ai nevoie de cineva care să te iubească aşa cum meriţi şi care să fie conştient că eşti o persoană cu sentimente. Data viitoare când eşti căutată numai pentru că se plictiseşte, pentru că are chef de tine sau că pur şi simplu nu are altceva mai bun de făcut, aminteşte-ţi că TU ai altceva mai bun de făcut! Ai valori, te respecţi şi meriţi ceva mai bun. Nu te îngrijora, peste egoişti de genul acesta vei da la tot pasul. Mai greu cu rarităţile… Nu mai fi online pentru orice persoană available, învaţă să fii şi offline.
Ii simtea privirile inexistente sorbindu`i fiecare miscare stangace, fiecare cuvant balbait si stalmacit de timiditatea ei definitorie. Erau priviri coplesitoare, ce-i ajungeau pana`n maduva oaselor si o infiorau la fiecare clipire de-a lui. O intrebase ceva, iar ea raspunse repede, intorcandu`se cu spatele la el. Isi putea simti obrajii inflacarati arzand de dorinta sangelui, era un sentiment nou, dar stia ca el nu trebuia sa vada asta, nici macar sa banuiasca, asa ca isi continua activitatea, lasand in urma acest episod tabu, insa nu pentru multa vreme...
